"LA MUNTE..."

In dragostea ce ne-a unit simtirea
Chiar marile minuni pareau marunte
Culorile cantau visand

 iubirea,
Iar tu,iubito ai plecat la munte.
.........................



Iar timpul e o apa
 curgatoare
Sublima,daca n-ar fi fost sa pleci,

Dar singur cum eram in asteptare
Ah,undele-i cum ma-ncalzeau de reci!
.......................



Mi-ai scris apoi ca sus pe culmi marete
Te simti de parca ai cucerit reduta

Cu trupul iarasi alb de tinerete
Mai suplu si mai sprinten decat ciuta.
.............................................

Spre inaltimi pornesti cu-avant,traiesti
Si freamati ca o apa curgatoare,
Dar cand mai jos mi-ai scris ca ma iubesti
Prin gand ma fulgera o indoiala.
............................


Dar ai venit acasa,ce
minune!

Si cum sa nu observ privind la tine
Ca soarele din suflet iti apune
Iubirea noastra nu-ti mai face bine.






............................
Ma dor ingandurarile sub frunte,
Sangele si mana cu care iti scriu
Iubito,daca tot ai fost la munte
Nu mi-ai adus un brad sa-mi fac sicriu!
---POEZIE VECHE A TATALUI MEU-I.IOAN---