Sub pasul vremii au ramas striviteSensibile unde de uitare
Se tanguie o nesfarsita jale
Dar lacrimile sunt ..?...
..........................
Un trist arcus prin ramuri vantul trece
Vibrand un cant de grea melancolie
Isi scalda tristetea intr-o melodie
Vaslind cu mainile prin unda-i rece.
...........................
Se furiseaza printre lungi suspine
Un dor de ne-nteleasa bucurie
Dar nicio soapta n-o sa mai adie
Cu bratele de fericire pline.
...............................
Domoala stralucire abia apasa
Caci razele se clatin violete
Abia se-aud duioasele regrete
Sunt toate ale uitarii si-o sa treaca.
---I.Ioan---
Respectele mele,domnului Iacob!
RăspundețiȘtergere1.Pentru,poeziile frumoase,pe care le-a creeat.
2.Pentru,ca are asa un copil talentat,care face atatea lucruri minunate. :)
Nici nu stie tata k sunt publice..dar eu le-am postat cu mandrie...pt k filele de caiet isi mai sterg amprenta(deja sunt unele spatii unde nu am stiu ce urma)
Ștergere1.Ms in numele lui.
2.Nu mai minti frumos:)
HAI SALUT!SI MS DE VIZITA,A.G.!(LOL) PARDON-"ANONIM";)
..?...= neasemuite.
RăspundețiȘtergereAsta-i cuvantul pe care-l rostesc in loc de semnul de intrebare :)
Dragut:) Fiecare cum intelege:) Eu de ex as crede ca ar fi un cuvant care neaga lacrimile..nu imi vine acum nicio rima,dar luandu-ma dupa titlu si mai ales ultimul vers al poeziei inteleg ca,desi atmosfera e melancolica si trista,lacrimile nu isi au rostul pt ca toate se uita si trec:)
ȘtergereMultumesc pt noua vizita!!:)